Activitate și personalitate, interdependența părților existențiale
Evident este faptul că noi suntem determinați să acționăm într-un anumit mod. Datorită felului cum ne percepem pe noi, datorită circumstanțelor și deprinderilor pe care le-am acumulat pe parcursul vieții. Și invers, deci, activitatea pe care o facem ne formează anumite deprinderi și laturi ale personalității noastre. Celebrul filosof Schopenhauer în cartea sa „Aforisme despre înțelepciune despre viața” împarte activitatea umană în trei categorii, și el menționează că omul extrage din aceste acivitați un soi de plăcere, de aceea el le numește:
| Plăceri reproductive | Plăceri ale iritabilității | Plăceri de sensibilitate |
| mâncare (mistuire) somn (odihnă) băutură notă de la autor: sunt chiar popoare întregi care atribuie aceste plăceri ca însușiri naționale | exerciții corporale plimbare,salt, trântă dans jocuri atletice de tot felul vânătoare lupte de război | meditație veghere lectură filosofie contemplare învîțare |
Primele două categorii sunt prezente și la animale ele nu înalță personalitatea umană ci o inhibă. Sau servesc la degradarea acesteia. Doar ultima categorie este destinată autorealizarii, dezvoltării virtuților umane, aceeași practic divizare se prezintă și în literatură vedică. Descriindu-le pe scurt sunt 3 forme de energie materială sau stări, în sanscrită se numesc guna ceea ce se traduce ca: frânghie sau culoare. Așa dar guna sau modul naturii materiale determină pe individ să fie într-un anumit fel, deci îl încătușează , îl leagă. Deseori oamenii spun: eu aș vrea să procedez altfel, dar nu pot.... Deci ceva îl face să procedeze așa și nu altfel, asta sunt trei moduri ale naturii materiale: ignoranță tamas, pasiune radjas și virtute sattva.
Orice lucru, activitate, fel de gândire este determinat de aceste trei moduri. În acest articol voi prezenta doar vreo câteva compartimente ale existenței umane, și anume: 1) activitatea (îndeletnicirea); 2) divizarea orelor zilei; 3) alimentația și 4) aspectul exterior și igiena.
1) Activitatea sau îndeletnicirea: putem prelua modelul din descrierea lui Schopenhauer mai mult ca atât putem adăuga aici motivul activității în care se angajează individul:
a) Ignoranță: fără motiv, ne urmând nici un scop, din invidie, este activitate ce duce la distrugere.
b) Pasiune: motivul activității date este de a obține rezultate, bani, faimă și alte bunuri materiale. Deseori ea nemijloct presupune o anumită competiție.(asta este politica, sporturile, diferite concursuri) Activitatea dată formează o tensiune psihică, de aceea ulterior persoana se decompensează (se îmbolnăvește, fizic sau psihic, sau pur și simplu obosește). c) Virtute: se realizează din sentimentul datoriei, este totuși productivă, dar persoana angajată în asemenea activitate nu este axată pe obținerea de rezultate, dar pe însuși proces. Asemenea tip de activitate aduce beneficiu cât pentru cel care o face atât și pentru alții.
2) Divizarea zilei: dacă împărțim 24 de ore în 3 atunci se primesc 3 segmente cu 2 elemente de trecere de la o parte la alta: a) de la ora 3 până la ora 9, b) de la ora 12 până la ora 18 și de la 21 până la 3. Prima perioadă este determinată de virtute a doua de pasiune și a treia de ignoranță. Dimineța devreme este destinată pentru meditație, autorealizare, în această perioadă este calm, senin, liniștit. Deci aceste ore trebuie să le dedicăm dezvoltării personale activității spirituale( rugăciune, meditație etc.). A doua perioadă este dominată de pasiune, de la 12 până la 18, în această perioadă omul activează intens, este de menționat că aceste perioade sunt legate cu planetele. Ziua este activ soarele asta ne ajută pe noi să activăm, deci influența lui ne oferă o anumită doza de energie pentru a munci, atunci când este activă luna, noaptea, luna este intens activă de la ora 22 până la 2-3, faptul dat ne ajută pe noi să ne odihnim. Deci ziua este perioada activă, plus la asta, tot în această perioadă se activează intens și procesele de fermentare de aceea nu este recomandat să mâncăm mult nici dimineața, nici seara (atunci cînd fermentația este slabă), iar la amiaza se poate desigur de mâncat puțin mai mult. Și de la 21 până la 3 individul trebuie să se odihnească dacă nu se odihnește în această perioadă, el evident cultivă în sine ignoranța. Într-un articol recent dint-o revistă română de specialitae am citit o statistică interesantă. Acolo sa menționat faptul că majoritatea crimelor care se produc au loc anume între aceste ore, de la 22 până la 2 noaptea. Plus la asta putem observa că anume în această perioadă a zilei pe străzile orașului, ies diferiți indivizi așa să spunem, stranii, inspirați de diverse substanțe „vesele”. Deci asta este sfera lor de existență in modul ignoranței. p.s. limbajul lor este potrivit deasemenea acestui mod.
3) Alimentația: alimentele neproaspete, consumate după 3 ore de la pregătire, carnea sau prdusele din carne (ca rezultat a unei violențe sau unui masacru, cu părere de rău, așa stau lucrurile, care de fapt conține în sine un număr foarte mare de toxine, adrenalină pe care îl elimină animalul înainte de a fi omorât) tot aici includem alcoolul și tutunul. Mâncarea în pasiune se consideră a fi cea care este prea sărată sau prea pipărată, sau prea rece ori prea fierbinte. Adică tot ce este exagerat, se include în această categorie a alimentației, în modul pasiunei. Și consumul acestor tipuri de alimente aduce după sine îmbolnăviri, deci boli. Asemenea stau lucrurile și cu cele din muodul ignoranței. Mâncarea în modul virtuții este sănătoasă, suculentă, proaspătă. Aici se includ: laptele, produsele din lapte, mierea, nucile, fructele și cerealele. Alimentele ce se află în modul virtuții oferă organismului energie și cultivă în om calități nobile. Laptele este un element important în alimentația omului, pentru că el contribuie la dezvoltarea țesuturilor fine ale creierului, doar că este un moment important, fptul că laptele trebuie să fie consumat, sau dimineața devreme, sau seara târziu înainte de culcare, pentru că ziua el nu se asimilează bine. Asta este argumentul pentru savanții care au făcut cercetări privind consumul laptelui și au dat verdictul: că laptele nu se asimilează în organizm- fiind dăunător. Doar că ei făceau cercetările ziua și nu au luat în calcul că laptele coreleză cu energia lunară nu solară și deci el se asimileză foarte bine în timpul nopții sau dimineața devreme sau seara târziu).
4) Aspectul exterior, igienic: niște cerșetori din SUA au făcut investigații în niște cartiere din New-York, în anii 70-80, ei au demonstrat că mediul insolubru, murdar al acestor cartiere favorizează comportament agresiv, vulgar, de asemenea „insolubru”. Deci evident putem trage concluzia că în situația inversă atunci când mediul este curat el favorizează comportamente virtuase. Igiena exterioară, igiena corpului personal a persoanei aflate în modul virtuții este la un nivel decent, la un nivel înalt. Deci este necesar să se facă baie cel puțin o dată pe zi iar mai bine de două sau trei ori pe zi. Și de asemenea se face baie complet și după vizitarea WC-lui (avându-se în vedere procesul cel de amploare mai mare).
Asta sunt niște reguli elementare pentru o igienă adecvtă. Care la rândul său nemijlocit influențeză personalitatea și mediul individului, cu care el intracționează. Tot aici se includ cognițiile și trăirile afective etc. modul de a gândi și emoțiile. Într-un corp sănătos o minte sănătoasă ☺. Sunt deci lucrui interconectate.
Și formulând o concluzie se poate de spus că noi oscilăm în cicluri de acivitate și moduri de a fi, sau se mai poate de spus, consumuri și producere. Deci cea ce facem, cea ce mâncăm, auzim, vedem ne determină să devenim într-un fel sau altul și invers cea cu ce sau cu cine ne identificăm sau sub influența cărui mod ne aflăm, noi manifestăm, asemenea comprtamente, expresii verbale emoții și cogniții.
Deci: activitatea determină modul- guna, guna determină activitatea.